STAȚIUNEA DIN CĂLDARE

11/2026 – TRAIAN G. HORIA

Imagine: arhiva SJA
FOSTUL PRIMAR JURJ DESPRE STAȚIUNEA DE SCHI DE LA ARIEȘENI- ALBA: „AZI FUNCȚIONEAZĂ PE CE AM CONSTRUIT EU. NU AU PUS NIMIC ÎN PLUS. AM AUZIT CĂ INTRĂ CONSILIUL JUDEȚEAN ACOLO”

La Arieșeni s-a făcut pista de ski, chiar dacă presa independentă a avertizat asupra vecinătății zonei Băița, unde a fost cea mai mare exploatație de uraniu din lume. Viața și afacerile au mers înainte și nu au crescut trei mâini de la izotopi niciunui vizitator sosit acolo. Pista de ski este acum foarte populară pentru oamenii din Alba și Oradea, chiar și pentru unii turiști străini. Limitrof, turiștii pot să meargă la cascada Vârciorog, la Peștera Scărișoara, la Groapa Ruginoasa, Piatra Grăitoare și satul Pătrăhăițești. În acest caz, după anul 2011, goana după profit a fost mai rapidă decât îngrijorările publice și investiția s-a derulat și modernizat programatic. Teama pentru “imprudențe” care lucrase la Arieșeni, debutase în România în anul 2001, când festivismul și amatorismul jucaseră guvernării o farsă de proporții: după producerea atentatelor de la World Trade Center, Prefectura Constanța descoperise că rutele aeriene ale curselor de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu treceau pe deasupra Centralei Atomo- Electrice de la Cernavodă. În mare grabă, “factorii de răspundere” au lucrat rapid la “problemă” și au modificat traseele avioanelor. Astfel de stângăcii, repetate sub alte forme, în alte zone ale țării prezentau România ca pe o țară „neserioasă”, incapabilă să gestioneze probleme acute contemporane: manevrarea materialelor strategice era numai una dintre ele. În prezent, chiar pe frontiera care unește trei județe bogate în (foste) zăcăminte radioactive (Arad, Alba, Bihor), este implementată o stațiune cochetă, situată pe o căldare naturală, care a fost saturată în trecut în deșeuri radioactive: mai plastic, comuna Arieșeni a avut îndrăzneala și a făcut pârtiile în regiunea unui depozit cu reziduuri Băițean.

Actualul primar: Ghe. Pantea

Munca nu a fost simplă: la începutul proiectului, edilii comunei au știut că vor fi nevoiți să ceară la Guvern, aprobarea efectuării unor defrișări pe versanții din zona Vârtop, eventual fără plata taxelor legale prevăzute de lege, care le-ar fi îngropat- în termeni financiari- orice plan. I-au găsit și un nume stațiunii proiectată de Primăria din Alba: „Domeniul Schiabil Bubești-Poiana Vârtop” și se află situată la cca 20 km de Băița (jud. Bihor), o zonă de extracție ajunsă depozit, care a găzduit cea mai mare exploatație de uraniu din lume. Pentru Depozitul național de deșeuri radioactive Băița IFIN-HH, de exemplu, principala organizație centrală care se ocupă cu gestionarea deșeurilor radioactive, ANDRAD, a lucrat și lucrează la inventarul de vechi și noi deșeuri, inclusiv cele provenite de pe Platforma IFIN Măgurele. Ordinul 844 din 2004, preconiza de la început un set de măsuri drastice de securizare la Băița. La acea vreme, primarul Marin Jurj, în parteneriat cu Consiliul Județean Alba, a vrut inițial să construiască la Arieșeni nu mai puțin de 12 pârtii de ski, iar Planul de Urbanism Zonal a și fost scris și finalizat, cu toate aprobările necesare. Stațiunea imaginată de oamenii din Arieșeni urma să conțină un cartier de hoteluri și pensiuni, parcuri, magazine, un ultramodern Centru medical precum și o biserică pentru cei ce nu mai sunt salvați de doctori. Documentația a fost depusă întreagă la Agenția Națională pentru Turism, iar o firmă de consultanță a fost selectată pentru determinarea costurilor acestei investiții, evaluată la început, la cca 60 milioane euro.

De partea cealaltă, spre Băița, exploatația de suprafață a uraniului din bazinul minier cu același nume, a devenit mai cunoscut din 1952, când sovromul româno-sovietic “Kvartit” a intensificat prospecțiunile în munții Carpați, a devenit cunoscută ca fiind cea mai mare din lume. După ani de exploatare sălbatică, autoritățile din domeniul nuclear ajunseseră unanim la concluzia că depozitul Băița merită “o atenție specială” pentru a se lua o “decizie corectă”, legată de prospecția viitorului său. Cu resursele epuizate în prezent, Băița nu era, însă, singura mină de uraniu din zonă. O salbă de zăcăminte mai mici sau mari au fost deschise de-a lungul timpului în perimetrul Caraș-Severin, Arad, Bihor, Alba. Ele au creat locuri de muncă dar au lăsat în urma lor reziduuri radioactive, împreunå cu problemele pe care acestea le generează. Practic, numeroasele cariere au determinat nașterea unei rețele complicate de galerii subterane și puțuri, estimate a avea aproape 500 km lungime totală, care urcă până la cota 1100 a zonei muntoase a Apusenilor. Multe dintre galerii fuseseră deja destinate ca depozit pentru materialul radioactiv, iar explicația oficială a fost că zona este una sigură, care nu permitea antrenarea unor reziduuri de către pânza freaticå. La acel moment, viceprimarul din Arieșeni, Rovin Lazea ne declara exclamativ: “Ce să vă zic? Exploatația Băița nu este departe, dar nu este la șosea, la drumul mare. O fi ceva pe-acolo?”. El revenea asupra acestui subiect cu unele deslușiri: “Deocamdată, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu ne-a aprobat scoaterea celor aproape 30 de hectare din fondul forestier, fără plata legală a taxelor. Asta cerusem noi, Primăria și Consiliul Județean Alba, pentru că nu avem bani la bugetul local. Am plătit, totuși, suma de 4,2 miliarde lei din fonduri proprii, pentru 6 hectare de pădure defrișată. Asta înseamnă încă o pârtie de schi, din cele patru prevăzute inițial. Ar trebui să mai plătim aproape 16 miliarde lei vechi pentru restul de defrișări, dar sperăm în înțelegerea Ministerului Agriculturii. În două săptămâni vin la Guvern, ca să depun a șasea cerere în acest sens. Dacă nu rezolv, dau Guvernul în judecată, pe contencios administrativ. Nu mă îngrijorează faptul că stațiunea va fi lângă Băița. De-acolo s-au extras molibden și uraniu, dar nu am auzit ca vreodată nivelul de radiații din zonă să fie depășit. Băița este acum depozit, se lucrează pentru conservare. Pot să vă spun că mulți din Arieșeni au lucrat de-a lungul timpului la Băița! Pe noi nu ne-a afectat prea mult ce este la Băița și ce se lucra acolo”. Dealtfel, medicii au transmis chiar de atunci că “oficial, nu există nicio problemă”. Mai precis, surse din cadrul Cabinetului de Medicina Muncii al Spitalului Colentina (București), ne-au declarat că “cel puțin oficial, nu există studii care să ateste riscuri pentru o comunitate umană care trăiește în zona depozitelor controlate, care au radioactivitate. Oricum, cazuistica din domeniu este “subțire” pentru că atestarea, de exemplu, a unui cancer sau a unei leucemii, ca boli dobândite de la o astfel de vecinătate este aproape imposibilă! Și chiar dacă asta s-ar întâmpla, o astfel de certificare durează luni sau chiar ani de zile și presupune ulterior plata unor despăgubiri, fapt ce ridică noi obstacole!”. Dealtfel, dl. Tibor, unul dintre întreprinzătorii care au inaugurat la Arieșeni un mic motel, ne-a confirmat: “Da, sunt pe aici astfel de exploatări, dar au radioactivitate mică și în atâția ani nu au fost semnalate probleme. Doriți să vă fac o ofertă la schi pentru Harghita?”.

Fostul primar: Marin Vasile Jurj

Contactat de reporterii GdA, fostul primar Jurj, cel care a demarat proiectul, ne-a declarat: „Acum lucrez în privat, nu mai sunt implicat acolo și nu mai sunt interesat să fiu implicat acolo. Nu vă ascund că am avut probleme după demararea lucrului la stațiune. Astăzi, la stațiunea Arieșeni se merge pe schița veche, pe ceea ce s-a realizat de mine, acolo nu s-a adăugat nimic. Banii pot fi o problemă, dar pot fi și altele, nu mai cunosc. Eu am auzit că ar fi interesat Consiliul Județean (Alba, n.n.) să intre acolo ca să sprijine, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *