CEI FĂRĂ VENITURI AR PUTEA FI OBLIGAȚI SĂ PLĂTEASCĂ ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
11/2026 – MAGDA MUNTEAN

”Nu înțelegeți cum pot trăi acești oameni? Veniți şi vă arăt cum pot! Eu am rămas fără loc de muncă acum 5 ani, trăiesc într-un sat izolat de lume împreună cu mama care are pensie minimă şi cu soțul care umblă zilnic cu autostopul la muncă pentru un salar oarecare. Pleacă dimineața şi vine seara la 9 jumate, obosit, ud când îl prinde ploaia, înghețat pe timp de iarnă, dar nu are ce face. Aşa pot să trăiesc eu, persoana fără nici un venit, pe mila celorlalți membrii de familie. Nu am pretenții, de ani de zile nici o pereche de ciorapi nu mi-am cumpărat, de multe ori nici de pâine nu ajung banii şi voi vreți să mă obligați la plată? Ştiți ce, eu vă oblig în primul rând să asigurați locuri de muncă unde se şi plăteşte, să asigurați transport în comun ca omul să poate ajunge din A în B şi după aceea să veniți cu pretenții! Vă lipsesc banii? Nu din cauza mea. De 5 ani nu am fost la medic, nu am primit nici un serviciu pe gratis, deci să nu veniți cu aberații! NU AM DIN CE PLĂTI! Şi dacă nu pot să plătesc ce faceți cu mine? Mă arestați? Îmi luați casa, care nici nu e a mea? Sau ce mama dracului vreți să faceți, nenorociților?” Este răspunsul Mariei Szabadai la o postare despre declarația președintei interimare a Casei Naționale de Asigurări, Larisa Mezinu-Bălan privind plata asigurărilor de sănătate, făcută marți, la Profit.ro Health.forum. Aceasta susține că aproximativ 15% din populație figurează în evidențele CNAS ca neasigurată și că statul trebuie să găsească o modalitate de a-i obliga să plătească.
„𝑇𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑖𝑛𝑑𝑒𝑚 𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡𝑜𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎, 𝑎𝑠𝑡𝑎𝑧𝑖, 15% 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑜𝑝𝑢𝑙𝑎ț𝑖𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 î𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑒𝑎𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖. 𝐼𝑎𝑟 î𝑛 𝑒𝑔𝑎𝑙𝑎 𝑚𝑎𝑠𝑢𝑟𝑎, 𝑎𝑣𝑒𝑚 23 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑔𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑐𝑢𝑡𝑖𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡𝑖𝑒𝑖”, a declarat președinta interimară a CNAS. „𝑆𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑒 𝑢𝑟𝑔𝑒𝑛𝑡 𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚𝑒 𝑜𝑏𝑙𝑖𝑔𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡ă 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒. 𝐼𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑖𝑠𝑡ă 𝑢𝑛 𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑠𝑚 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑛𝑡𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑡ă 𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢ț𝑖𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑝𝑒𝑟𝑠𝑜𝑎𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑛𝑢 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑒𝑎𝑧ă 𝑣𝑒𝑛𝑖𝑡𝑢𝑟𝑖. 𝐸𝑢 𝑛𝑢 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒𝑔 𝑐𝑢𝑚 𝑡𝑟ă𝑖𝑒𝑠𝑐 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑖 𝑜𝑎𝑚𝑒𝑛𝑖”, a afirmat Larisa Mezinu-Bălan.
După ce în august 2025 Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat categoria de coasigurat (asigurarea de sănătate gratuită pentru persoanele aflate în întreținere) prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, iată că acum întrebarea care se pune este „din ce trăiesc acești oameni?”. Parte dintre ei sunt sunt tocmai cei care intrau la categoria de coasigurat, și care în 2026 au fost nevoite să plătească din bugetul familiei 2.430 de lei (contribuția minimă stabilită de stat) dacă au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Sigur că există și acea categorie de persoane care desfășoară muncă la negru și nu plătesc asigurări de sănătate dar prin ce mecanisme pot fi deosebiți aceștia de cei care într-adevăr nu au venituri? Vorbim de cei care mai au 2-3 ani până la pensii și pe care nu-i mai angajează nimeni, de cei care locuiesc în zone în care nu există industrie și nu găsesc locuri de muncă, de cei cu afecțiuni cronice care le reduc capacitatea de muncă, dar care nu îndeplinesc criteriile legale pentru a primi pensie de invaliditate sau indemnizație de handicap sau de tinerii care își continuă studiile (masterat, doctorat, o a doua facultate sau cursuri de recalificare) după vârsta de 26 de ani, moment în care își pierd statutul de asigurat gratuit ca student, dacă nu se angajează.
În aceeași declarație de marți 17 noiembrie, președintele interimar al CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a afirmat că românii plecați la muncă în străinătate care nu își declară rezidența fiscală în afara țării figurează în continuare ca neasigurați în România și sunt suspectați că revin vara în țară pentru a accesa servicii medicale gratuite prin pachetul minimal de servicii medicale (care acoperă urgențele medico-chirurgicale, anumite consultații de prevenție, monitorizarea sarcinii și boli cu potențial endemo-epidemic) fără a plăti contribuții. Probabil, domnia sa nu a auzit încă de existența Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS) pe care cei din diaspora îl pot prezenta la medic/spital pentru a primi serviciile medicale necesare, decontate de statul în care aceștia muncesc. În plus, cei care au nevoie de investigații suplimentare merg la clinicele private.
Înainte de a impune obligații, statul ar trebui să răspundă cel puțin la o întrebare pe care oamenii îndreptățiți i-o adresează: unde sunt banii din asigurările medicale dacă persoanei asigurate care necesită investigații i se spune că nu sunt fonduri și este nevoită să plătească pentru ele? Probabil că se regăsesc în cele aproximativ 5 miliarde de lei decontate de CNAS, descoperite de românii care și-au verificat istoricul medical în noua platformă a CNAS „e-SănătateaMea” și au observat că pe numele lor fuseseră raportate și plătite din bani publici servicii medicale fictive (consultații, analize sau investigații scumpe precum RMN-uri), de care nu au beneficiat niciodată.
Cele 23 de categorii scutite de la plata contribuției sunt:
- Copiii cu vârsta de până la 18 ani.
- Elevii cu vârsta între 18 și 26 de ani (inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor).
- Ucenicii cu vârsta între 18 și 26 de ani.
- Studenții cu vârsta între 18 și 26 de ani (inclusiv cei români înmatriculați la instituții de învățământ superior acreditate din străinătate), dacă nu realizează venituri din muncă.
- Studenții-doctoranzi cu vârsta între 18 și 26 de ani (care desfășoară activități didactice în limita a 4–6 ore convenționale pe săptămână).
- Tinerii până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului (dacă nu realizează venituri din muncă).
- Pensionarii cu pensii sub plafonul de 3.000 de lei/lună (pentru pensia de până la 3.000 de lei nu se plătește CASS; peste acest prag se reține 10% doar pentru partea care depășește 3.000 de lei).
- Persoanele cu handicap, pentru veniturile/indemnizațiile acordate în baza Legii nr. 448/2006.
- Femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul minim brut pe țară.
- Bolnavii cu afecțiuni oncologice fără surse de venit, incluși în Programul Național de Oncologie.
- Alți bolnavi cu afecțiuni incluse în programele naționale de sănătate (diabet, boli cardiovasculare, TBC, HIV/SIDA etc.) fără venituri, care beneficiază de servicii și tratamente până la vindecarea bolii respective.
- Donatorii de celule stem hematopoietice, timp de 10 ani de la donare.
- Persoanele aflate în concediu medical pentru accidente de muncă sau boli profesionale.
- Voluntarii din cadrul serviciilor de urgență voluntare (pe baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenții sau pregătire).
- Cetățenii români victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni (dacă nu au venituri).
- Cetățenii străini aflați în centrele de cazare în vederea returnării sau expulzării, precum și străinii victime ale traficului de persoane aflați în proceduri de stabilire a identității.
- Persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în penitenciare (precum și cele supuse unei măsuri educative/de siguranță privative de libertate).
- Persoanele care urmează modulul instruirii individuale (pe bază de cerere) pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști.
- Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului (până la 2 ani, respectiv 3 ani pentru copilul cu handicap).
- Persoanele aflate în concediu de acomodare (pe durata procedurii de adopție).
- Șomerii (persoanele care primesc indemnizație de șomaj sau alte drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj).
- Beneficiarii de venit minim de incluziune (fostul ajutor social și alocația pentru susținerea familiei).
- Beneficiarii unor legi speciale (veterani de război, persoane persecutate politic sau etnic, eroi-martiri și luptători ai Revoluției din 1989).
Ultimele cinci categorii din lista de mai sus, până la data de 1 septembrie 2025 erau scutite integral, dar Legea nr. 141/2025 a introdus reținerea CASS de 10% din indemnizațiile primite (fără ca persoanele să facă vreun demers la ANAF).



