DOSARELE GdA: ANATOMIA UNUI DEZASTRU

ANSAMBLUL RUPESTRU DE LA MURFATLAR, RUINAT PE LANȚUL BIROCRATIC PRIMĂRIE- MINISTERUL DEZVOLTĂRII- CONSILIUL JUDEȚEAN CONSTANȚA

11/2026 DAN ALBEGRU

Campania publicației „Gazeta de Alba” de salvare a unui monument unic în Europa (Biserica de cretă de la Murfatlar, jud. Constanța) a descoperit un incredibil lanț al slăbiciunilor: practic, a existat voință pentru reabilitarea Ansamblului Rupestru dar un incredibil angrenaj al nepăsării și birocrației a măcinat toate eforturile depuse. Reporterii „Gazeta de Alba” au contactat Primăria Murfatlar și Guvernul României: în principiu, Primăria aruncă vina pe Ministerul Dezvoltării, Ministerul ne-a trimis la Compania de Națională de Investiții, CNI, iar CNI aruncă vina pe nefuncționalitatea Consiliului Județean Constanța. La toate acestea se adaugă atmosfera debilă a politicii actuale, cu schimbări frecvente de guverne, cu vid de autoritate și cu tradiționalul jemanfișism mioritic, care ar îngreuna în 2026 orice fel de proiect. Echipa GdA, cu sprijinul instituțiilor abilitate, al Societății pentru Jurnalism „Apusenii” (SJA) și al unor activiști din mediul politic sau non-guvernamental, își menține optimismul și speranța că această lucrare va fi dusă până la un punct care să ofere o soluție finală. În loc să introducă Bisericuța într-un traseu al autocarelor cu turiști care să viziteze o minunăție a artei ecleziastice și care să traverseze apoi Șoseaua Bucureștilor pentru o cură de struguri dobrogeni la viile Murfatlar, autoritățile țin de ani de zile situl, ca pe o pivniță mucedă, un monument de cretă inegalabil prin artă, originalitate și valoare istorico-spirituală. Deschis practic ȋn 1958, situl arheologic Basarabi-Murfatlar este cu atât mai valoros cu cât a fost considerat că fiind primul lăcaş de cult creştin de pe teritoriul României. Motivele pentru care nu a fost inaugurat şi oferit circuitului turistic au fost aceleași în fiecare epocă: nepăsarea și ignoranța. Cu geamurile sparte, gratiile şi uşile metalice roase de rugină, pereţii de ciment scrijeliţi cu declaraţii de iubire şi zvastici, cu gunoaie şi infiltraţii de apă, monumentul arată jalnic. Intrarea este ferecată, iar cheile se află la un cerber-localnic, care locuieşte ȋn aceeaşi curte. La Constanța, o pictură grecească a antichității (Mormântul pictat Hypogeu) a putut fi salvată, dar la Murfatlar (28 km distanță de Constanța) un simbol al creștinismului, unic în Europa, rămâne în continuare în aceeași stare de degradare avansată. Ani de zile, cele două minunății arheologice au fost abandonate până când, cu sprijinul UE, s-au găsit fonduri pentru protejarea Hypogeului: Biserica de Cretă rămâne însă în părăsire, iar în legătură cu acest lucru, Compania de Investiții ne-a transmis un mesaj deloc încurajator. Ansamblul rupestru rămâne în continuare într-o „coadă de așteptare” a investițiilor. Sunt, totuși, unele semnale care oferă minime speranțe, fiindcă Ansamblul nu a fost uitat cu desăvârșire: el apare într-o Anexă a Ordinului MDLPA nr. 1152/30.09.2026.  Practic, refacerea Bisericuței este inclusă într-o „Listă-sinteză a obiectivelor de învestiții aferente subprogramului ,Alte obiective de interes public”, din cadrul Programului național de construcții, la poziția 369. Oferim în continuare un sumar al răspunsului semnat de Directorul General al CNI, Gabriela Pătrășcoiu.

„Referitor la solicitarea dumneavoastră transmisă către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administrației şi direcționată la Compania Națională de Investiții, înregistrată cu nr. 41619/05.11.2026, privind obiectivul de investiții „Conservarea, protejarea si punerea in valoare a Ansamblului Rupestru Murfatlar, complex Rupestru Basarabi, oraşul Murfatlar, judeţul Constanţa”, vă transmitem faptul că acesta este inclus în Lista-sinteză a obiectivelor de investiţii aferente subprogramului ,,Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcţiilor”, din cadrul Programului național de construcții de interes public sau social, la poziţia nr. 369 din Anexa la Ordinul MDLPA nr. 1152/30.09.2026. Ansamblul Rupestru Murfatlar este alcătuit din trei biserici (B2, B3 și B4), săpate în masivul de cretă denumit ,,Masivul Peninsula”, biserica B1, situată în partea superioară a falezei, un cavoulocuinţă, galerii de legătură, galerii în trepte, morminte și încăperi anexe, precum și gruparea de galerii E-G, compusă din galerii ramificate, două paraclise și o locuinţă. Prin adresa nr. 30168/28.08.2023, înregistrată la C.N.I. S.A. cu nr. 53037/29.08.2023, a fost transmisă documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții, elaborată la fazele DALI, PT și DDE, însoţită de documentele cadastrale și documentațiile de urbanism, respectiv certificatul de urbanism, avizele și autorizația de construire. (…) eluarea demersurilor de promovare a obiectivului de investiţii va presupune actualizarea documentației tehnico-economice, inclusiv a devizului general la nivelul prețurilor actuale de piaţă și al cotei de TVA de 21%, precum și reluarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor, prin obținerea unui nou certificat de urbanism, a avizelor și acordurilor necesare și a unei noi autorizații de construire, în conformitate cu prevederile legale aplicabile. Prin urmare, continuarea demersurilor de promovare a obiectivului de investiții va putea fi avută în vedere ulterior actualizării și completării documentaţiei, în condițiile permise de cadrul legislativ aplicabil şi în funcţie de disponibilitatea fondurilor necesare. Vå transmitem că la acest moment, pe lista sinteză a subprogramului Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor, se află peste 1300 de solicitări care așteaptă să fie promovate la finanțare, în funcţie de alocaţiile bugetare și strategia de dezvoltare de la nivelul MDLPA. Finanţarea unui obiectiv de investiții în cadrul PNCIPS este asigurată, în corelare cu alocațiile bugetare respectiv creditele bugetare sau de angajament disponibile prin bugetul M.D.L.P.A. pentru Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social derulat de „C.N.I.” – S.A. în conformitate cu prevederile O.G. nr. 25/2001 cu modificările și completările ulterioare”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *