09/2026 – TRAIAN HORIA
REPORTER: Este aiuritoare poziția președintelui Nicușor Dan, care zice că partidele la guvernare din România ar trebui să fie acceptate în primul rând de „partenerii externi” care „finanțează” România. Credeți ca va fi inculpat pentru înaltă trădare ?
ȘTEFAN GEAMĂNU: Declarațiile președintelui sunt extrem de problematice politic. Nicușor Dan a spus că prezența AUR la guvernare ar afecta relația României cu partenerii externi și separat, că investitorii care împrumută România i-au transmis că nu doresc alegeri anticipate. Eu nu pot accepta ideea că legitimitatea unui guvern român trebuie filtrată prin preferințele creditorilor sau prin acceptabilitatea lui în fața unor capitale străine. Constituția spune foarte clar de unde provine suveranitatea: de la poporul român.
Dar dacă întrebarea este strict juridică – va fi inculpat pentru înaltă trădare? – răspunsul meu este că nu văd, pe baza acestor declarații, elementele infracțiunii. Codul penal definește înalta trădare foarte precis: președintele trebuie să săvârșească una dintre faptele de trădare, spionaj, ajutare a inamicului sau acțiuni împotriva ordinii constituționale prevăzute la articolele 394-397. O declarație politică, oricât de gravă mi s-ar părea, nu intră automat acolo.
În schimb, Constituția are separat instituția suspendării președintelui pentru fapte grave prin care acesta îi încalcă prevederile. Acolo discuția este constituțională și politică, iar pragul juridic este cu totul altul.
REPORTER: Sexualizarea tinerelor generații este parte a unei Agende „progresiste”. Noul Marxism este construit din obsesii sau o fi invers: obsesiile au construit Noul Marxism?
ȘTEFAN GEAMĂNU: Aș separa puțin lucrurile. Marxismul clasic era construit în jurul clasei, proprietății, capitalului și raporturilor economice. Marx nu a scris teoria contemporană despre identitatea de gen și nici programele culturale pe care astăzi le asociem stângii progresiste.
Ce s-a întâmplat ulterior este mai interesant. O parte a stângii occidentale și-a mutat treptat atenția de la conflictul strict economic către cultură, identitate, rasă, sex, familie și raporturile de putere din societate. Teoria critică s-a intersectat ulterior cu feminismul, poststructuralismul, teoria queer și alte curente. Chiar istoria intelectuală a Școlii de la Frankfurt arată această lărgire a preocupărilor, de la capitalism și clasă către alte forme de putere și dominație.
De aceea, termenul „Noul Marxism” poate descrie politic un anumit fenomen, dar nu este o doctrină academică unitară. Problema pe care eu o văd este alta: când sexualitatea și identitatea devin obsesii instituționale și când copilul ajunge teren de experiment cultural, societatea are dreptul să pună limite. Există o diferență uriașă între educația necesară unui copil și transformarea permanentă a sexualității într-un instrument ideologic.
REPORTER: Arestarea lui Calin Georgescu este simptom de Stat represiv sau de „mână lungă a Legii”? Ne amintim că despre transformarea Justiției în armă politică vorbise mai demult și Donald Trump.
ȘTEFAN GEAMĂNU: În primul rând, trebuie separate două lucruri: suspiciunea politică și situația juridică. Călin Georgescu este în arest preventiv pentru 30 de zile într-un dosar în care DIICOT îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de o înșelăciune de 1,1 milioane de euro. Arestarea preventivă este o măsură procesuală; nu este o condamnare și nu stabilește vinovăția.
În același timp, ar fi naiv să pretindem că tot contextul politic din jurul lui Călin Georgescu nu există. Vorbim despre omul care câștigase primul tur al alegerilor anulate, care ulterior nu a mai fost lăsat să candideze și care se confruntă acum cu mai multe dosare penale. Într-un asemenea caz, obligația instituțiilor de a fi impecabile procedural este enormă. Orice aparență de selectivitate sau de folosire politică a justiției distruge încrederea publicului.
Donald Trump a folosit în mod repetat expresia „weaponization of justice” pentru propriile dosare. Faptul că Trump a spus-o nu demonstrează nimic despre dosarul lui Georgescu, dar fenomenul folosirii instituțiilor judiciare în lupta politică este suficient de grav încât orice democrație trebuie să se păzească de el.
Eu nu vreau o justiție care achită pe cineva pentru că îmi place politic și nici una care îl arestează pentru că nu place sistemului. Vreau probe, procedură, judecători independenți și aceeași măsură pentru toată lumea.
REPORTER: Sunteți senator pe Diaspora. Ce știți de Alba Iulia?
ȘTEFAN GEAMANU: Alba Iulia este un oraș cu o încărcătură aparte, iar albaiulienii sunt oameni pe care îi respect pentru demnitatea și atașamentul lor față de valorile românești. Am acolo și un prieten pe care îl apreciez foarte mult și care îmi confirmă că Alba Iulia rămâne un loc în care patriotismul nu este doar un cuvânt .