ANDREI PĂUNESCU: “ADRIAN PĂUNESCU ARE CEL PUȚIN 22 DE STATUI ÎN ROMÂNIA ȘI MAI EXISTĂ ȘCOLILE ȘI STRĂZILE CARE ÎI POARTĂ NUMELE. CE VOR FACE?”
08/2026 GAZETA DE ALBA
Adrian Păunescu are cel puțin 22 de statui în România, dar numele său îl poartă și școli sau străzi din România, conform dezvăluirilor lui Andrei Păunescu, fiul marelui poet într-un dialog exclusiv. “Un țăran are în curtea sa un bust al lui Adrian Păunescu, dar mai există statuile sale și în multe orașe ale României, precum Alba Iulia. Mă întreb ce vor a face cu toate acestea”, ne-a spus Păunescu, care a completat: “Acești oameni precum Adrian Păunescu, ei nu sunt trecuți în neființă. Ființa lor, chiar după moarte, e mai puternică decât ființa acestor șoricei care sunt în viață, care se luptă cu geniile”.
Reamintim că Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a cerut în iulie 2026 demontarea statuii omului de cultură Adrian Păunescu, din parcul bucureștean Grădina Icoanei, declanșând o furtună de proteste: demersul a avut ca pretext “rolul important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu” avut de poet. Contestând argumentele IICCMER, Andrei Păunescu ne-a declarat că decizia unilaterală a Institutului ignoră persecutarea familiei sale de către comuniști: “Tatăl lui Adrian Păunescu, bunicul meu, a fost membru al Partidului Național Liberal și a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru „activități anti-comuniste” de regimul totalitar: din această cauză, tată a trebuit să aștepte 3 ani pentru înscrierea la facultate. Cât despre Cenaclul Flacăra, demascat de ei ca instrument de promovare a ideologiei oficiale, a fost de factură pro-occidentală”.
Anterior, în aprilie a.c., un ONG din Arad ceruse și obținuse de la Primăria Iași ca statuia lui Octavian Goga să fie înlăturată din Parcul Copou, invocând simpatiile„legionare” ale scriitorului: între vocile pro și contra acestor decizii din mediile intelectuale, s-au remarcat și atitudini critice atipice, care au susținut că ambele cereri sunt „înrudite” ideologic și reprezintă doar manifestări ale fenomenului „Cancel Culture” („Șterge Cultura”, lb. engl., în orig., n.n.), promovat în Occident prin mișcări de stânga care promovează „boicotul cultural”, inclusiv spre anularea ethosului național. Vom prezenta curând textul integral al dialogului.