NU AVEM LEGISLAȚIE PENTRU ALEGERI ANTICIPATE

AEP ANUNȚĂ CĂ SUNT NECESARE MODIFICĂRI ALE LEGII ELECTORALE PRIVIND ALEGERILE ANTICIPATE

09/2026 – MAGDA MUNTEAN

Imagine: AEP

AEP (Autoritate Electorală Permanentă) afirmă că nu poate să organizeze alegeri anticipate folosind legea actuală pentru că ar exista riscul ca anumite drepturi electorale și termene obligatorii să fie încălcate, menționează Agerpres. ”Avem baza constituțională pentru anticipate, dar nu avem în legislația electorală actuală un mecanism procedural complet și adaptat pentru organizarea lor în cele 90 de zile prevăzute de Constituție”, menționează AEP.

Constituția României prevede că Președintele poate dizolva Parlamentul în condițiile în care a fost solicitată formarea unui Guvern, au trecut 60 de zile de la prima solicitare fără acordarea votului de încredere, au fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură. După cum se vede sunt îndeplinite toate condițiile pentru ca acest lucru să se întâmple. Dacă Parlamentul ar fi dizolvat, atunci conform Constituției ar trebui să se organizeze alegeri anticipate în cel mult trei luni dar AEP afirmă că legislația electorală nu oferă un calendar special suficient de scurt pentru situația anticipatelor. Mai exact, ei susțin că nu există un act normativ care să reglementeze comprimarea procedurilor în intervalul constituțional. Avem totuși un precedent legislativ din 2005: Guvernul a adoptat atunci OUG nr. 89/2005 tocmai pentru a reduce termenele electorale în eventualitatea dizolvării Parlamentului. Motivarea ordonanței spune explicit că era necesară o desfășurare accelerată a alegerilor după dizolvare. Totuși, actul normativ a fost respins prin Legea nr. 292/2005. Fiind respins de Parlament, acesta nu mai este în vigoare și nu și-a produs efectele pe termen lung.

De asemenea, prin OUG 26/2020 s-a introdus art. 6¹ – „Alegerile parlamentare anticipate” prin care legiuitorul prevede expres mecanismul pentru anticipate însă OUG a fost atacată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporului privind „atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă” iar CCR a pronunțat Decizia nr. 150/2020 prin care o consideră OUG ca fiind neconstituțională.

AEP a anunțat încă din aprilie 2026 că lucrează la un Cod electoral care să unifice regulile pentru alegeri locale, parlamentare, prezidențiale, europarlamentare și referendumuri și pe 23 septembrie a confirmat că proiectele sunt deja în consultare publică. Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), a afirmat că instituția nu se opune anticipatelor, ci trebuie să găsească o modalitate legală de a le organiza. Totuși, o parte a presei și persoane publice acuză că mesajul tehnic al AEP ar putea servi, indirect, intereselor unor partide care nu doresc anticipate. Diana Buzoianu a formulat explicit această interpretare, iar reprezentanți AUR au făcut acuzații similare.

Deocamdată, așteptăm rezultatul votului de învestitură a Parlamentului pentru Guvernul Mureșan.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *