PRIMĂRIA MURFATLAR RECUNOAȘTE DESCHIS DEZINTERESUL POLITIC ÎN CAZUL BISERICUȚII DE CRETĂ ȘI ACUZĂ INDIRECT MINISTERUL UDMR AL LUCRĂRILOR PUBLICE. PRIMARUL COJOCARU ZICE CĂ A ADRESAT „NUMEROASE SOLICITĂRI DE AJUTOR” MINISTERULUI LUCRĂRILOR PUBLICE DAR FĂRĂ SUCCES. MINISTRUL CSEKE A DEVENIT FAIMOS DUPĂ CE, DIN 20 DE PROIECTE ALE PROGRAMULUI „ANGHEL SALIGNY”, ȘAPTE AU FOST DIRECȚIONATE SPRE LOCALITĂȚI CU MAGHIARI
08/2026 DAN ALBEGRU
Din Orașul Unirii tuturor românilor, Alba Iulia, publicația GAZETA de ALBA, cu sprijinul SJA, se implică în salvarea unui monument memorabil din moștenirea spirituală a României: Bisericuța de Cretă de la Murfatlar, aflat în proprietatea Consiliului Județean Constanța și în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. O țară civilizată, cu un guvern funcțional, ar fi remarcat imediat importanța unui monument unic în țară și în Europa cum este Bisericuța de la Murfatlar. Din păcate, în România, comoditatea și narcisismul politic încă pot provoca pierderi grele pentru istoria și cultura naționale. Răspunzând unei solicitări oficiale, Primăria orașului Murfatlar (care este fostul oraș Basarabi, din jud. Constanța, loc de naștere al ex-președintelui Traian Băsescu) a recunoscut lipsa de implicare a politicului în recuperarea Monumentului rupestru. Din răspuns, rezultă că Bisericuța este înghițită de birocrație: „Consiliul Județean Constanța a implementat un proiect European, finanțat în cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică 2014-2020, prin care a obținut Autorizația de construire nr.01/16.01.2026 aferent obiectivului investițional „Conservarea, protejarea și punerea în valoare a ansamblului rupestru Murfatlar”, ne-a scris primarul Gh. Cojocaru. Numai că, „în această zona perimetrală sitului, nu se poate interveni urbanistic decât prin elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal (F.U.Z), care să reglementeze „limitele și condițiile în care se poate face această amenajare” (sic!, n.n.). Primăria nu uită să arunce culpă și către guvern, această sursă recunoscută de nepăsare și ignoranța în peisajul socio-economic mioritic. „Pe parcursul ultimilor ani, UAT Oraș Murfatlar a înregistrat numeroase solicitări de sprijin către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), în vederea finanțării Planului Urbanistic Zonal care să reglementeze limitele și condițiile în care se poate face amenajarea terenurilor din jurul Ansamblului Rupestru”, ne-a mai transmis sec Cojocaru.
La MDLPA însă, este lider ministrul Cseke Attila-Zoltán, care în trecut a făcut „de toate”, cu promovare de la UDMR. Cseke Attila-Zoltán este cel care în trecut devenea celebru în presa locală din Alba Iulia, fiindcă „a aprobat proiecte mai ales pentru localitățile cu mulți maghiari”: în speță, potrivit Alba 24, din cele 20 de finanțări de proiecte mari ale programului „Anghel Saligny”, șapte s-au dus către localități cu etnici maghiari. Pe hartă, între Anghel Saligny și Murfatlar sunt mai puțin de 50 km, dar la guvernul lui Ilie Bolojan sunt două veșnicii. La Murfatlar nu sunt maghiari: demografic, la Murfatlar locuiesc români, turco-tătari și etnia Rroma. Bisericuța de Cretă, însă, aparține etosului românesc, și unei Românii care își protejează egal comunitățile. Credem în continuare că niciun factor subiectiv nu poate să intervină în salvarea și punerea în valoare a Bisericuței de Cretă. Deschis, practic, ȋn 1958, situl arheologic Basarabi-Murfatlar este cu atât mai valoros cu cât a fost considerat că fiind primul lăcaş de cult creştin de pe teritoriul României. Motivele pentru care nu a fost inaugurat şi oferit circuitului turistic au fost aceleași în fiecare epocă: nepăsarea și ignoranța. La Murfatlar, lucrurile sunt clare: Ansamblul Rupestru trebuie readus la viață.