ÎN 2026, GUVERNUL SPANIOL SANCHEZ A ELIBERAT ȘEFI AI GRUPULUI TERORIST BASC ETA CONDAMNAȚI LA SUTE DE ANI DE ÎNCHISOARE: ALIANȚA LUI SANCHEZ CU UN PARTIDULET CARE REUNEȘTE FOȘTI MEMBRI ETA TIMOREAZĂ PARLAMENTUL, CARE A EȘUAT SĂ ÎL DEMITĂ PRIN MOȚIUNE DE NEÎNCREDERE. TOATE ACESTEA, DEȘI SPANIOLII DIN STRADĂ CARE PROTESTEAZĂ ANTI-SANCHEZ, CER DEMITEREA LUI FIINDCĂ REFUZĂ SĂ DEPORTEZE MIGRANȚII ILEGALI DIN CEUTA
11/09/2026 TRAIAN HORIA

Inactivitatea Parlamentului spaniol în ceea ce privește gravele sfidări față de propria națiune a premierului Socialist Pedro Sanchez ar putea avea o explicație: este vorba de starea de „timorare” a legislativului iberic, după ce conexiunile dintre Sanchez și foști membri ai grupului terorist basc ETA s-au dovedit a fi aproape de „parteneriat”: după 2018, Sanchez a schimbat legislația și a făcut-o favorabilă eliberării înainte de termen a sute de membri ETA condamnați la închisoare pentru terorism, a lucrat tacit că membrii ETA să fie aduși în închisori din Țară Bascilor, s-a aliat politic cu un partid de extremă stânga numit Euskal Herria Bildu, care reunește membri ETA, iar în 2026, a anunțat (motivând „timpurile moderne” sic!, n.n.) eliberarea înainte de termen a unor lideri ETA (Garikoitz Aspiazu “Txeroki”, Soledad Iparraguirre“Anboto”, Asier Arzallus, Ángel Telleria, Job Bienzobas) condamnați la sute de ani de închisoare fiindcă au ordonat asasinarea unor polițiști, judecători, jurnaliști, în războiul de aproape 60 de ani pe care ETA l-a dus contra Madridului. Un judecătorul care a prezidat completul format pentru „Anboto”, José Luis Castro, a solicitat guvernului Sánchez să reformeze legislația penitenciară pentru a „preveni eliberarea anticipată a deținuților membri ETA”: „Această situație creează așteptări nerealiste în rândul deținuților și provoacă o stare de neliniște inutilă victimelor – dar și publicului larg, care, văzând aceste relatări în presă, consideră deciziile respective greu de înțeles”, a afirmat Castro, citat de Euractiv. Deși milioane de spanioli cer în stradă demiterea lui Sanchez (Partidul Socialist, PSOE) care refuză deportarea zecilor de mii de migranți ilegali africani aflați în orașul Ceuta, Parlamentul tace: apare că fantoma ETA, un grup care oficial a depus armele în 2011 și s-a auto-desființat în 2018, îl protejează pe Sanchez, cel care a început „flirtul” de la primul sau mandat, în 2018.



Victimele terorismului nu au avut niciun cuvânt de spus în toate aceste acțiuni ale prim-ministrului spaniol. Reamintim că la începutul lunii iulie 2026, enclava spaniolă Ceuta de pe coasta marocană, a fost efectiv invadată de cca 82000 de migranți proveniți din Maroc și țări sub-sahariene. Deși milioane de spanioli ieșiți în stradă la proteste în peste 300 de localități, au cerut deportarea persoanelor sosite ilegal, guvernul premierului Socialist Pedro Sanchez nu a luat nicio măsură în acest sens: el a adoptat o politică mai degrabă de „tolerare” a invaziei, a trimis în Spania continentală câteva mii de migranți care s-au pretins „minori”, iar pentru restul a organizat servirea mesei și le-a dat permisiunea să își „organizeze” colibe improvizate pe plajă și pe dealurile din împrejurimi. Deși știrile despre violuri sau agresarea unor femei de către migranți, sau despre nemulțumirile legate de siguranța orașului au fost numeroase, Pedro Sanchez nu a luat nicio măsură de începere a deportărilor: mai mult, pe social-media au început să apară filmări cu ambarcațiuni rapide care încarcă noaptea migranți din Ceuta pentru a-i transporta în Europa. Rămânea un mister desigur, că în aceste condiții, Parlamentul spaniol nu a declanșat demiterea lui Sanchez, care nu e susținut de o majoritate și care nu a câștigat niciodată alegerile electorale, fiind impus mereu de „alianțe” politice: se sugerează însă, cu argumente solide, că Sanchez este protejat de „fantoma” grupului terorist basc ETA. Istoria a jucat mereu „tare” în „Dosarul ETA”. În anii ’80, democrația spaniolă trimitea în secret mercenarii de la GAL („brigăzile morții” anti-teroriste, finanțate ilegal prin Ministerul de Interne spaniol) pentru eliminarea teroriștilor ETA: altfel spus, marea democrație spaniolă combătea terorismul prin terorism. Erau vremuri oarecum „normale”, în care presa occidentală îi denumea „teroriști” pe membrii ETA: astăzi, cu aceeași presă dar cu altă generație de redactori, membrii unor grupuri ale Terorii sunt denumiți pretențios „luptători”. Și în același registru, jurnaliștii „progresiști” ii denumesc „refugiați” pe migranții sosiți ilegal pe coasta iberică, deși imensa majoritate nu s-ar califică pentru protecție internațională. (FOTO BBC NEWS, EURACTIV)
